Nu ești întreagă tu
decât în adâncul acestui poem
fără mine iscat și fără tine
atât de mamifer
că ți-a-nghițit cotul pâine dulce
și a dormit pe plaja coapsei mele
e cea din urmă scriere din lume
în care orișice silabă
înseamnă tu tu tu
ce dulci sunt unele-aiureli
cât calm în sute de frisoane
după el soarele va fi păianjen
și mai secat oceanul chiar decât
genunchiul tău fără saliva mea
nu ești întreagă tu decât
adăpostită de acest poem.
Sensul versurilor
Piesa explorează o conexiune profundă și intimă între două persoane, sugerând că una dintre ele se simte completă doar în prezența și în cadrul expresiei poetice a celuilalt. Versurile evocă un sentiment de dor și dependență emoțională, subliniind puterea transformatoare a iubirii.