În umbra rece a păsărilor de mireasmă
Se vede târziul miezului nopții de iarnă
Parcă în lumea morții și a umbrelor se știe
Că fără lumini a căzut mâna argintie
Ale sultanului albe tipsii de porțelan
Pe malul mării au ars luna-n fiecare an.
Sensul versurilor
Piesa evocă un sentiment de melancolie și pierdere, folosind imagini ale iernii, întunericului și morții. Versurile sugerează o lume a umbrelor și o nostalgie pentru un trecut pierdut, posibil idealizat.