Versuri corectate și adnotate
Plângea pe stradă clarinetul, sub cer cu soare african,Plângea cu glasul său elastic ca de pribeag copil orfan.Şi-atunci un stol de păsări albe, printre ferestrele deschise,Mi-au năvălit pe loc odaia. În zbor trecuseră abise.Le-am întrebat de când pornit-au, şi oare când or să mai vie,Dar au tăcut, şi bănuit-am c-au străbătut o veşnicie.Şi cum erau … Citește mai mult
În umbra rece a păsărilor de mireasmăSe vede târziul miezului nopții de iarnăParcă în lumea morții și a umbrelor se știeCă fără lumini a căzut mâna argintieAle sultanului albe tipsii de porțelanPe malul mării au ars luna-n fiecare an.
PĂSĂRI ALBEtimpul este al meu, al tău, altuturora, deopotrivă ne trece vămineștiute; pe negândite el moare în noimurindu-ne. Și dăinuie în spatelenostru un imperiu de păsări albece au fost revărsate peste deșerturide inimi.numai timpul – val neștiut –piatra șlefuită de răzămarea umerilormei de iarbă se vălurește, se rostogolește,peste coaste și spinări de aer, de soripierduți … Citește mai mult