Umbrește-mi trupul gol cu
spovedania iubirii tale,
O, tu, icoana a tainicei trăiri,
O, tu, clepsidra prăfuită sub
ochii rupți de toamnă,
Înfige-mi suliți reci în sufletu-mi pribeag,
Sărută-mi lacrima ce se cerne grav
sub vântul trist de ieri,
O, tu, suspinul ultimei atingeri de prezent,
O, tu.. O, tu.. cuvânt neînțeles,
Unește-mi trupul gol cu lacrimi de sânge
ce se sparg tăcut sub pietre,
O, tu.. O, tu.. fruct al pomului luminii,
Și umple-mi ochii cu jarul dulce al sufletului tău,
O, tu.. oglindă nespartă!
Amin.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o confesiune profundă și vulnerabilă, explorând teme de iubire, suferință și spiritualitate. Este o căutare a sensului și a transcendenței prin experiența trupească și emoțională.