Doamne, dă-mi noapte lină,
Noapte mare, liniștită
Pentru fiul tău bătrân,
Fiul tău bolnav, păgân.
Muzica de splendide
Chefuri amarnice
Să mă ocolească,
Să sune la distanță.
Să nu-mi stea pe inimă,
Pe inima invalidă
Coșmarul de veghere,
Coșmarul cel pervers.
Să dorm hohotind,
Să visez hohotind
Și în vis să izbutesc,
În vis să mă-ntineresc.
Ceva foarte mare,
Ceva glorios de mare
Visând s-am fantezii,
În beznă s-am fantezii.
Să mă rog, ca un copil
Școlar, de mult copil,
Cu râvnă divină,
Cu râvnă dormindă.
Când amurgul se lasă,
Amurgul brun se lasă,
Ruga veche s-am pe buze,
S-o mormăi pe buze:.
(Dă-le noapte tihnită părinților,
dă-le noapte tihnită tuturor.
În du-te-vino, Doamne,
din zori și până-n noapte,
Te implor, ca pe-un dulce Părinte.
Bunul Părinte, s-ai grijă de mine,
amin.)
Sensul versurilor
O rugăciune senină de seară, adresată divinității, în care un suflet bătrân și bolnav caută liniște și reîntinerire prin vis. Este o implorare pentru o noapte tihnită și o speranță în fanteziile din somn.