Versuri corectate și adnotate
Undeva-n adâncul muntelui ascuns,Încolțea sămânța unui suflet nou,Gata să pornească, spre a-i fi răspuns,Unei rugi ce-așteaptă, din astral, ecou.Îi creștea puterea, iar lumina saPătrundea pereții, căutându-și drumCa un râu de lavă ce s-ar înălțaDin adânc de munte, sub un cer de fum.Clocot, freamăt, vuiet, nori cuprinși de foc,Vânt pornit s-anunțe lumilor de josNașterea acelei ce-și … Citește mai mult
Știi, Doamne, sărăcia mea!Și tot ce către tine poartă!Cu toată buruiana reaȘi puțin soare pe o moartă.Și oboseala mea s-o vezi,Și luna stinsă-n zori oprind-o,Singurătatea-mi fecundezi,Cu strălucirea ta stropind-o.Deschide-mi, Doamne, calea ta,Lumină-mi sufletul cu viață.Că-i tristă bucuria mea,Ca iarba lâncezind sub gheață.
Iartă, Măicuță,lcălcâiul aprins de miezul pământului!Setea o potolesc pulberi de fluturi.Fruntea destăinuiebrațele purtătoare de rod,iar adevărul verde-i lumii blestemși ochiului meu închisoare de ape.Cununi n-am știut împleti.Păzitoare sunt mieilor.
Cerne Doamne liniștea uităriipeste nesfârșita suferințăseamănă întinderi de credințăși sporește roua îndurării. Răsădește Doamne dragostea și crinulîn ogorul năpădit de urăși așterne peste munți de zgurăliniștea, iertarea și seninul.
Aşteptcusufletul îmbrăcat de sărbătoare.Lumina Ta spre fiinţă,Doamne Iisuse Hristoase,Fiul cel pururea NevinovatalLui Dumnezeu.În genunchimă înalţspreLumina TaŞi-L simtpeDumnezeuînviindşi-nsufletul meuamar.Costel Zăgan
Flori de lumină cresc în mine, Doamne,şi primăvara însoreşteîn fiecare zâmbet ce-l primesc.Fără sfială mă îmbăt de flori şi de luminăşi nu mă mai gândesccă pentru mine-i fruct oprit.Tu ai zidit fiinţa ce-i copilă şi femeieasemenea zeiţelor pe care le-ai unitcu ceata ta de îngericând ai scos lumea din păgânătate.Mi-ai dăruit-o sau Ţi-am luat-o,nu ştiu..Tu … Citește mai mult
Fetițo, dacă-n ochii mei privești,Fetițo, numai dragoste citești.Nu crede că vreau să te amăgesc,Ascultă-mi ruga, căci eu de mult timp te iubesc! Refren:Dă-mi câte puțin din tot ce ai,Fie cât ar fi, numai să-mi dai!Vreau din albastrul ochilor tăi,Vreau din dulceața buzelor moi. Dă-mi din parfumul îmbătătorDe-a cărui aromă mă-nfiorȘi-aș mai vrea, și-aș mai vrea … Citește mai mult
Nevoia te-ndeamnă spre rugă, se zice… StrăinulMeargă-n Italia, căci află duium de nevoi.
O, zei nepieritori, ce v-am făcutde v-ați întors privirea de la mine?-căci sunt prea multe zile ce-au trecutde când aștept un vânt ce nu mai vine.V-am dat ofrande, v-am făcut pe plac,și n-am avut decât o rugăminte:atunci când drumul vieții am să-l fac,să vă aduceți și de mine-aminte.să m-ajutați, pe calea mea să merg,furtunile să … Citește mai mult
Primeşte, zeiţă, ofrandaşi iartă greşelile mele,îţi cer, cu căinţă, iertareapăcatelor grele.Îmi iartă, acum, îndrăznealaşi-ndreaptă privirea spre mine,îmi schimbă, zeiţă, destinulşi ia-mă la tine.Ascultă-mă, tu, cea din cerurişi iartă a mea rătăcire,aş vrea ca noi doi să fim unul,scăldat în iubire.Primeşte zeiţă ofrandaşi iartă păcatele mele,căci multe zeiţe fericefăcut-am cu ele.