Din cer, îngeri turbați au dat
Alarmă pe pământul trist,
Sute de tineri s-au desfrânat,
Sute de stele au căzut,
Sute de cununi s-au destrămat:
Ciudată,
Ciudată noapte de vară a fost,
S-a aprins stupul cel vechi,
Mânzul și-a rupt piciorul,
Am visat viu pe cel mort,
Câinele, Burkus, a dispărut
Și slujnica mută, Mári,
A început să cânte zgomotos:
Ciudată,
Ciudată noapte de vară a fost.
Au zăngănit potlogarii,
Și omul sincer s-a pitulat,
A furat și hoțul mofturos:
Ciudată,
Ciudată noapte de vară a fost.
Știam că omul e păcătos
Și dator cu dragostea:
Degeaba, tot a fost curios
Rondul lumii noi și vechi.
Luna pe cerul misterios:
Omul atât de mic, nicicând
N-a ajuns cum atunci a fost:
Ciudată,
Ciudată noapte de vară a fost.
Groaza cu poftă sarcastică
Pe suflete s-a aplecat,
În fiecare om a intrat
Soarta tainică din străbuni,
La nuntă cumplită, cruntă,
Judecata a pornit băută,
Feciorul mândru de om,
Care, iată, infirm, fără rost:
Ciudată,
Ciudată noapte de vară a fost.
Am crezut, atunci am crezut,
Că vreun Dumnezeu uitat
Învie și mă ia în moarte
Și, iată, încă tot trăiesc,
Cum am rămas din acea noapte,
Așteptând Domnul, îmi amintesc
De o noapte groaznică,
Scufundătoare de lume:
Ciudată,
Ciudată noapte de vară a fost.
Sensul versurilor
Piesa descrie o noapte de vară apocaliptică, plină de evenimente bizare și înfricoșătoare. Naratorul își amintește de acea noapte ca de un coșmar, o experiență traumatizantă care l-a marcat profund și l-a făcut să aștepte o judecată divină.