Poezie dedicată Elenei Grecescu, marea iubire a poetului.
Căzut din lacrimile mele, jos,
Din însumi dat afară de rana ce mă doare
Te cânt, paguba mea câștigătoare,
Te laud, deficitul meu plin de folos.
Surâde-n carnea mea, se zbuciumă și sare
Cuțitul ajungându-mi pân-la os
O, tragicul meu negru trandafir frumos,
Iubirea mea din care se și moare.
E totul negură, nimic nu-i roz,
Fatalitate e un drob de sare
Pe care îl atingem, cu gura, fiecare,
Și rezultatele apar pe dos.
Te laud, deficitul meu plin de folos,
Fii binecuvântată, pierdere câștigătoare.
Sensul versurilor
Piesa este o poezie dedicată unei iubiri pierdute, Elena Grecescu. Exprimă durerea și fatalitatea asociate cu această pierdere, folosind imagini puternice și contraste.