Tot ce-am trăit am atras eu
Prin vechi și neștiute
M-am ascuns după povești
Adică doar lucruri mărunte.
Ce e important am în inimă, dar nu mă uit
Că-s mult prea ocupată sufletul să îl ascult
Și mult prea complicată ca să uit, mă leg chiar de trecut
Și mult prea afectată de voci ce m-au durut.
Și m-au durut că n-am știut să le pun punct, să aud fără să ascult
Am fost nesigură prea mult
Superficial să fiu, așa ne învață
Orgoliu, putere și ignoranță
Și ne luptăm cu noi, așa e în viață
Ne hrănim cu emoții și speranță.
Când liniștea urlă mai tare decât eu vreodată aș putea
O voce-mi răsună în tâmple și mă cheamă la ea
Mă cheamă la ea liniștea, da, da, da
La, la, la, la, la, la, la, la, la
Mă cheamă la ea liniștea, da, da, da
La, la, la, la, la, la, la, la, la.
Când eram mic eu visam să fiu un magician
Să cresc mai repede decât 100
Nu vreau să scap de regrete, de haos, de teamă
De tot, te rog, liniște, vino și ia-mă.
N-am fugit de tine ca de copilărie
Da’ măcar copilăria n-am pierdut-o
Minte cine zice că în viață e numai fericire
Știai, greșești cu ce alegi și, totuși, ai făcut-o.
Du-mă departe de oameni, de rele
Tentații mă scapă de ele
Nu vreau să mai simt durere, uneori nu pot să le duc pe ale mele
Obligații, mândrie, dileme.
Numere, totul, probleme
Sunt copleșit de panică, patimă, sute de dubii mă încalecă, scapă-mă.
Când liniștea urlă mai tare decât eu vreodată aș putea
O voce-mi răsună în tâmple și mă cheamă la ea
Mă cheamă la ea liniștea, da, da, da
La, la, la, la, la, la, la, la, la
Mă cheamă la ea liniștea, da, da, da
La, la, la, la, la, la, la, la, la
Sensul versurilor
Piesa explorează conflictul interior și căutarea liniștii într-o lume plină de zgomot și durere. Protagonistul își dorește să scape de greutățile vieții și să găsească refugiu în liniște, chiar dacă asta implică confruntarea cu propriile temeri și regrete.