Hotărâtor nu se răspunde
În viața asta nimănui,
Dar limpede poetu-aude
Rumoarea vagă-n jurul lui.
Ascultă-avid, cu nerăbdare
Și inima-i se zbate-n piept.
Și-a auzit deja: e-n floare,
E fericire, crește-ncet..
Tot mai aproape-i e norocul,
Speranțe-l tulbură, l-aprind
Și cade fără gust prorocul,
Rumoarea clară auzind.
La cimitir, pe chipuri plânse
Se cerne-un susur mort de sus.
Ei n-or pricepe-acele vise,
La care el n-a mai ajuns!..
19 iulie 1901
Volumul ”Versuri despre Preafrumoasa Doamnă”
Sensul versurilor
Poezia explorează efemeritatea vieții și căutarea fericirii. Poetul aude speranța și fericirea în jur, dar realizează că alții, prinși în suferință, nu pot înțelege aceste vise.