Toate numele, cu bucurie,
Le-oi uita anume-ntr-o zi.
Vei veni la mine-n chilie
Și din somn mă vei trezi.
De pe fața-mi înfiorată
Vei ghici ce-aștept într-un vis,
Dar ce-a fost va miți de-ndată
Ce-al Tău Nimb se va fi aprins.
Ca și-atunci, pe-a frunții mâhnire
Vei citi cu un zâmbet mut
Infidela, falsa iubire
Ce-nflorea pe pământ, prefăcut.
Și atuncea eu fără regrete
Voi primi – mai frumos și trufaș –
Și voi bea pocalul cu sete,
Zilei Tale însumi părtaș.
Sensul versurilor
Piesa explorează o transformare spirituală profundă, renunțând la aspectele lumești și la iubirea falsă pentru a îmbrățișa o conexiune divină. Vorbitorul este dispus să se sacrifice și să primească o nouă realitate, renunțând la trecut.