Nu mă plâng,
N-am de ce să mă plâng,
Și așa am trecut de amiază,
Numai lampa sub umărul stâng
Filează, filează, filează.
(Locuri comune, 1986)
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de resemnare și melancolie, în care naratorul afirmă că nu are motive să se plângă, deși simte o anumită dezamăgire. Imaginea lămpii care filează sub umărul stâng sugerează o lumină interioară slabă, care abia mai luminează.