Tare bine mi se șede
La poale de codru verde,
Bate vântu-o cetină,
O crenguță leagănă.
Tare mi-i drag a cânta
Ca la codru cetina,
Tare mi-s dragi horile
Și la codru izvoarele,
Numai lin te leagănă
Ca vântul prin cetină.
Tare bine mi se șede
La poale de codru verde,
Leagănă-te-ncetinel
Ca frunza de stejărel,
Bate frunza codrului
Ca inima omului.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de bine și relaxare în mijlocul naturii, la marginea pădurii. Este o celebrare a frumuseții codrului și a liniștii pe care o oferă, comparând mișcarea vântului prin cetină cu o leagănare blândă.