Rondelul lunii.
Deși pe cer e-aceeași lună,
Dar unde e cea de-altădată?
Minciuna vieții ce mă-mbată
E azi o altfel de minciună.
Ca și atunci, duios răsună
Cavale-n noaptea înstelată,
Și-n cer zâmbește-aceeași lună,
Dar unde e cea de-altădată?
A ei lumină argintată
Cu roze albe mă-ncununa,
Și cântă tot pe vechea strună,
Dar pentru mine e schimbată,
Deși pe cer e-aceeași lună.
Sensul versurilor
Poezia exprimă un sentiment de nostalgie și melancolie față de trecut. Luna, deși mereu aceeași, nu mai aduce aceeași bucurie, iar iluziile vieții se transformă, lăsând un gust amar.