Cu bula fixată pe atlasul știutului
am început să mă rotesc pe axis,
profitând că am o bună susținere;
o coloană vertebrală,
adică.. scurt, o șiră
de segmente puse unul peste altul,
o înșiruire bine cablată la realitate!
Un mănunchi!..
Sunt o fire, din fire!
Și-așa-ș fi întru’ totul;
în rest încep
în prelungiri ce pot dispărea..
și totuși lor le dau cea mai multă importanță,
lor!.. și la mâzgălitul bulei;
crezând că dac-o refigurez
se schimbă ceva
și nu mă mai recunosc..
în nimeni?!?..
Oricum, cu ce-mi păstrez,
sunt singurul mesaj palpabil
către viitor -cel puțin pentru câteva sute de ani-
desuflețit, acarnal, amistic..
.. Scheletic!!!..
Sensul versurilor
Piesa explorează tema identității și a percepției de sine. Vorbitorul se simte deconectat și redus la esența sa, un mesaj palpabil către viitor, dar lipsit de suflet.