Aici în locul ăsta sfânt
pe-acest pământ
mustește-n glie poezia
și de copaci se strâng liane
pline de vers
și îngeri triști.
Aici copacii-și plâng durerea
strămoșilor ce stau de veghe
prezentului îndurerat
de îndoiala-celui Mâine
atât de singur fără ei!.
Aici, pe-acest pământ arid
un vid se-ntinde peste toate
ce bate mut cu pumni-n surde
timpane ce-au uitat menirea
acestui loc atât de sfânt
pământ mustind de poezie.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un omagiu adus unui loc sacru, dar transmite și un sentiment de tristețe și pierdere. Natura este personificată, iar versurile evocă un sentiment de melancolie profundă legat de trecerea timpului și de uitarea valorilor.