Azi o pânză de nor,
Mâine catargul unui drum.
Mi-am construit singur o corabie.
Când a fost gata am luat-o în spinare
Și-am început să-i caut o apă
Pe seama ei.
Am mers așa până când un pescăruș
I-a murit de provă,
Ca o sticlă de șampanie.
Atunci am intrat în mare
Până la glezne, până la brâu,
Tot mai greu mă apăsa dorul ei
De valuri.
Când nu m-am mai văzut deloc,
Corabia a început deodată
Să meargă singură.
O, chiar dacă mă adâncesc
Cu fiecare pas,
Și acum tot eu o duc,
Mergând pe fundul mării, tăcut,
Cu amândouă mâinile ridicate
Deasupra capului.
Sensul versurilor
The song depicts a journey of relentless effort and sacrifice. The protagonist carries the burden of their creation, a ship, even as it leads them deeper into the sea, symbolizing the sacrifices made for one's dreams and aspirations.