Sandor Petofi – E Toamnă, E Din Nou

E toamnă, e din nou,
Veșnic e frumoasă.
Dumnezeu știe, doar,
De ce? dar mi-e dragă.
Din vârful dealului,
D-unde privesc în zare,
Ascult freamătul domol
Al frunzelor uscate.
Zâmbind se uită în jos
Raze generoase,
Cum mama drăgăstoasă
La pruncul cum doarme.
De fapt pământul toamna
Doarme, nu moare;
Se vede din ochi, că e
Somn, nu e mutilare.
Și-a dat jos frumosul port,
Ușurel se dezbracă;
Se va îmbrăca până în
zori, de primăvară.
Dormi, natură senină,
Până-n dimineață,
Să ai vise, în care
Te simți încântată.
Cu vârful degetului,
Îmi pișc lira, mocnit,
Cânt de leagăn răsună
Imnul meu potolit.
Dragă, stai lângă mine,
Stai doar tăcută,
Până acest cânt, freamăt
De vânt, se dă bătută.
De mă săruți, buzele
Încet să se atingă,
Să n-o trezim din visare
Natura moțăită.