De mă iubești, iubirea ta să fie
Numai de dragul dragostei. Nu spune:
„Mi-e dragă pentru zâmbet, sficiune
În grai, priviri – pentru un gând ce-mbie
Un gând de-al meu căci înrudit mi-e mie
Și-mi dărui atâtea clipe bune!”
Iubitule, din asta nu rămâne
Nimic nevătămat și se sfâșie
Ușor, iubirea astfel însăilată.
Nici pentru milă-n stare să-nsenine
Obrazu-mi – nu iubi. Căci alinată;
De tine, uit de plâns, te pierd pe tine.
Iubește-mă pentru iubirea toată
Și-n veșnicie dragostea-ți va ține.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea unei iubiri pure și necondiționate. Vorbitorul își dorește să fie iubit pentru dragostea însăși, nu pentru calități superficiale sau beneficii personale. Aceasta ar asigura o iubire eternă și adevărată.