Ridică-te din jilț, tată,
o, ce mare te-ai făcut,
ți-a crescut barba imensă,
de nu-mi spuneai Emil, nu te-aș fi cunoscut.
Și mâinile tale sunt pline de pământ, de ceață..
Cum ai ajuns aici dintr-o noapte fără hotare?
N-ai găsit pe acolo un ac și un fir de ață
ca să-ți coși haina și desfundatele buzunare?.
Subterani, de ce i-ați ros ghetele?
De ce i-ai spart sticla ochelarilor, tu argilă?
Noapte, de ce i-ai topit pe buze
veninoasa pastilă?
Sensul versurilor
Piesa descrie o imagine a unui tată transformat de timp și greutăți, pierdut într-un loc incert. Naratorul exprimă un amestec de uimire și tristețe față de starea tatălui său, evocând un sentiment de pierdere și decădere.