Prelungi fiori
Curg din viori
Autumnale,
Melancolii,
Monotonii
Și jale.
Cu chipul tras,
Fără de glas,
Când ora sună,
Îmi vin în minte
Vremi dinainte
Să mă răpună.
Și mă tot duc,
Pe vânt apuc
Iar el mă poartă
Din loc în loc,
Cum poartă-n joc
O frunză moartă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de melancolie și tristețe asociate cu toamna și trecerea timpului. Naratorul se simte purtat de vânt ca o frunză moartă, amintindu-și de vremuri trecute și fiind copleșit de monotonie și jale.