Ca oriunde în Amazon, aici
Abundă arborele angico și-abia descoperindu-l vezi
Și câteva picioare de sapido.
Libarul de Guarani;
Iar rar, pe ici, pe colo,
Arborele de cauciuc se adună în plantații,
Odihnă la umbra respirată de copaci
Cu tulpina dreaptă și înaltă,
Cu scoarța ca de șarpe,
Dragi celor din Cambebba.
De departe îi zărești
Când de prea cald te-năbușă seninul,
Prea strâns te leagă plictisul
Și într-un roi flămând rotesc
Muște invizibile.
Când viguroasele frunze trei pe trei
Sclipind îți dezvăluie prea verzi
Deodată cupolele și camera,
Tremurând până la pământ.
Știi că acolo se leagănă pentru tine hamacul.
Trunchiurile rănite-s aici și din sevă
Fluiere și burdufuri plăsmuiesc acei indi;
Obiecte într-un destin jovial
În veacul al optesprezecelea numită,
De portughezii plini de duh,
Arbore de cauciuc, lipicioasa plantă,
Și i-au spus substanței,
Arcadienii căpoși, seringă,
Unii merg să o culeagă din arborele-de-cauciuc,
Din neliniștitul crâng, de pe plantația
Cu sunete de clinică acum.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă din Amazon, concentrându-se pe arborele de cauciuc și importanța sa. Versurile evocă un sentiment de contemplare asupra naturii și a relației dintre om și mediu.