De la pielea de șarpe
La temătoarea cârtiță
Orice gri zburdă pe domuri…
Ca o proră blondă
Soarele părăsește stea după stea
Și se încruntă sub umbrare…
Precum o frunte obosită
S-a ivit iar noaptea
În golul unei mâini…
Sensul versurilor
Piesa explorează o stare melancolică prin imagini ale naturii și ale trecerii timpului. Elementele gri și întunecate sugerează o pierdere sau o transformare, în timp ce noaptea care se ivește simbolizează un final sau un nou început.