Tu ți-ai pus după ureche cercei
de cireșe, tu aștepți vara și deretici
în scrinul de scoici. Tu miroși a
acel nedefinit ceva
care cade pe noi când se naște o stea.
Dar piatra? Las-o să doarmă,
pietrei i-e iarnă.
Sensul versurilor
Piesa evocă o stare de visare și melancolie, folosind imagini din natură pentru a sugera o introspecție asupra unor vieți care se desfășoară în paralel. Versurile creează o atmosferă intimă și contemplativă.