Lui Vasile Alecsandri.
De moarte nu mă tem,
Mă tem de suferința mamei
De-o vedea că nu-s.
De moarte nu mă tem,
Dar cine, cine, dulceo,
Iubi-te-va mai mult?
De moarte nu mă tem,
Dar cum să-mbrace sufletu-mi
Celalt, al bolții trup?
Căci sus e nesfârșit adâncul,
Iar sufletu-mi e doară
Cât ochiul tău cel umed.
De moarte nu mă tem,
Mă tem să nu apese trupu-mi
Suflarea ce izvor.
De moarte nu mă tem,
Dar cântă pasărea pe ram
Și lunca nu mă știe.
Sensul versurilor
Piesa exprimă teama de moarte nu pentru sine, ci pentru suferința pe care o va provoca mamei și pentru pierderea conexiunii cu lumea terestră. Eul liric se teme de necunoscutul de după moarte și de pierderea frumuseții vieții.