Că fericitul trandafir uimește
cu prospețimea care o exală,
e fiindcă în adânc și-o odihnește,
strângând-o din petală în petală.
Întregul trup în freamăt se aprinde,
de necurmate mângâieri răpus,
în timp ce miezul inimii se-nchide
și de atâta farmec doarme dus.
Sensul versurilor
Piesa descrie frumusețea și liniștea trandafirului, sugerând o stare de contemplare și odihnă interioară. Metafora trandafirului este folosită pentru a ilustra o frumusețe care se hrănește din interior, găsindu-și pacea în adâncul său.