De-mi va muri-n uscăturiglasul,
să-l duceți jos la țărmul mării,
și-acolo să-i sortiți rămasul.
Să-l duceți jos la țărmul mării,
să-l puneți căpitan de vas
pe-o albă navă de război.
O, glasul meu cu decorații,
marinărești insigne vechi:
peste inimă, o ancoră,
peste ancoră, o stea,
iar pe stea, un pui de vânt,
peste vânt, velă de nea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința ca, după moarte, vocea naratorului să fie dusă la mare și transformată într-un căpitan de vas, simbolizând o legătură eternă cu marea și o formă de continuitate dincolo de viață. Versurile evocă un sentiment de melancolie și acceptare a sfârșitului.