Iubirea Dragei face mai mult decât vecia.
Îndură-te, Stăpâne, și iartă-mi bucuria!
M-a sugrumat iubita, dar nimănui n-am spus.
Secretul Dragei mele de răi să stea ascuns.
O, inimă, pe strada Iubitei-om locui,
și astfel mai statornic norocul meu va fi.
De Rai și-a sale fructe, eu n-am voit să știu,
căci pe obrazu-ți fraged sorb fructul auriu.
Decât imperiul lumii, mi-e nesfârșit de drag,
umil și în sclavie să mor pe al tău parg.
În loc de-a primăverii grădina nesfârșită,
prefer pulberi de roză sub pașii săi strivită.
În numele Tăriei, Iubito, dă-mi de știre,
când oare-o să mă vindeci de lunga despărțire?.
Mi-ai spus: ”Această perlă urechea-mi luminând
e-un mugure de raze nemaivăzut nicicând”.
Cuvintele din gură iubitei-s prețioase.
Dar vorbele lui Hafiz sunt cele mai frumoase.
Divanul
Sensul versurilor
Piesa exprimă o iubire profundă și devotată, mergând până la sacrificiu. Naratorul preferă suferința în numele iubirii decât bucuriile lumești sau chiar raiul, idealizând figura iubitei.