Iubito, când te-or așeza
Într-un mormânt întunecat
Eu mă cobor în groapa ta
Cu capul trist în jos plecat.
Te strâng la piept și te sărut
În noaptea tristă și pustie,
Chip rece, palid și tăcut,
Voi fi și eu asemeni ție.
Se scoală morții și dansând
Pornesc în veselul sabat;
Dar noi rămânem în mormânt
Și tu mă ții îmbrățișat.
Când morții toți vor fi chemați
La judecata de apoi,
În groapă, strâns îmbrățișați,
Rămânem numai singuri noi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă și dorința de a rămâne alături de persoana iubită chiar și după moarte. Naratorul își imaginează momentul înmormântării și promite să rămână în mormânt, într-o îmbrățișare eternă, refuzând chiar și judecata de apoi pentru a nu se despărți de iubita sa.