Glasuri de copii în livadă
Între timpul înfloririi şi al roadelor;
Capete aurii, capete trandafirii
Între vârful verde şi rădăcină.
Aripă neagră, aripă castanie, zboară uşoară;
Douăzeci de ani şi adio, primăvară;
Azi mă doare iară, mâine-o să mă doară,
M-acoperă dară, lumină-n frunzară;
Cap auriu, aripă neagră-n vânt,
Cânt blând,
Sfânt cânt
Frânt vrând zborul în măr.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a pierderii inocenței copilăriei, folosind imagini din natură pentru a evoca un sentiment de melancolie și regret. Vorbește despre frumusețea efemeră a vieții și inevitabilitatea durerii.