I.
Curat e cântecul
poetului
care slujește
o cauză dreaptă.
El ocolește cimitirele
de vorbe și de icoane
Respinge recuzitele școlilor
palpează inima și lucrurile
scrie versuri simple.
Se prăbușesc vorbele
din care lipsește dragostea
căci fără ea cântecul nostru
e ca zumzetul insectelor
ca vopseaua fructelor de ceară
ca sunetul tablei de alamă
ca strigătele unui bețivan
ca tăcerea lucrurilor.
Cântecul fără dragoste
e mort
lumea îi întoarce spatele
indiferentă și aspră.
II.
Credeam
că vorbele sunt ușoare
ca un fulg
strălucitoare ca mătasea
rotunde ca genunchii fetelor
fără de grijă ca glasul păsărilor
credeam că vin
ascultătoare
la fiecare chemare
că se pot compune din ele tablouri
a căror multitudine de sensuri
ascund în ele bogăția.
Sensul versurilor
Piesa explorează importanța sincerității și a iubirii în artă, criticând superficialitatea și lipsa de emoție. Versurile subliniază că arta fără dragoste este goală și respinsă de lume. A doua parte reflectă asupra puterii și frumuseții cuvintelor.