În grădina-n care scriu,
Cerne aur argintiu.
O tipsie ca de jar,
Spânzurată-ntr-un arțar.
Florile trezite mi-s.
Aripile și-au deschis,
Și desprinse din răzoare,
Stoluri lungi încep să zboare.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă idilică în natură, unde grădina devine un loc magic, plin de transformare și libertate. Elementele naturii se trezesc la viață, iar florile se transformă în stoluri de păsări, sugerând un sentiment de eliberare și metamorfoză.