Versuri corectate și adnotate
Trup rămuros înflorindchiar din prima secundă a primăverii,maci, răspândiţi prin finele vene,cu petale de jar îmbrăcaţi,voi cântaţi necontenitşi nu mă lăsaţi să adorm?Prieteni de joacă, vă întreb şi pe voi,nopţile voastre seamănă cu nopţile mele?Zilele voastre au tresăriri de trandafirla fel ca zilele mele?Năbădăioase capricii împletescrâsul cu plânsul,bucuria cu întristarea?Iezi nebunatici, aureolaţi de lumină,şi prin … Citește mai mult
Mă-asemăn pământuluice-i pustiit de veacuri.Mai greu îi fuse ceruluicu mine să se-nvețe.Mă biciuiau intens rafalele de ploaie,și soarele mă-ardea până la oase.Timpul, cu monotona sa precipitare,călca pe mine asemeni unei armii.Dar pe măsură ce-ngrijeamvăzduhul, cu-așa tenacitate,ajunseră să mă iubească până șirafinata ploaie și vântul vagabond.Ajunseră să mă iubească,și generoase îmi dădură-averea lor,și îmi deschiseră cărareaprintre … Citește mai mult
Să poți merge, fără a înșela pasărea, de la inima pomului la extazul fructului.
Spărgând zăgazuri tari sub constelații,s-au năpustit cirezi întregi de ploaie.Pământul ofta, pătruns în măruntaiede voluptatea noii germinații. Apoi, ca o imensă vâlvătaie,ca un incendiu verde beat de spații,irumpe vlaga crudei vegetațiiîn flăcările crengilor vâlvoaie. Cum fulgeră, cum spumegă-n torente,cum biruie din fiece tulpină,cu tunete de râs fosforescente,cu hohote albastre de lumină,într-un năprasnic iureș de verdeață,călcând … Citește mai mult
O sepală, o petală și-un spin, bunăoarăÎntr-o zi oarecare de vară –O ceșcuță de rouă – o albină ori două –O adiere de vânt – un frunziș fremătând –Și eu sunt o roză!
Acesta-i un mugur de Creier –Italic grăunte – cazat –De Soartă-ori Hazarduri în Spirit –Ca să fie fructificat –.Sfios cum e Vântu-n Odăile luiȘi iute ca Șuvoiul limbut –Tot drumul Florii SufletuluiLa fel ne e necunoscut.Când îl află – nu se bucură mulți –Înțeleptul Acasă-o pofteșteCu grijă aceluiași locDacă altă Floare mai crește.Când o pierd … Citește mai mult
Ziua deschide mânaTrei noriȘi-aceste câteva cuvinte.În zori născarea-și caută chemareaPeste-adormite trunchiuri lumina scânteiazăȘi galopează munții pe țărmul lung al măriiCu pinteni, soarele pe ape se coboarăSe opintește piatra și sparge limpezimiMarea trufașă crește pân’ la piciorul zăriiPământu-i amețit de iminențele sculpturiiLumea-și ridică fruntea ce-i încă dezgolităO piatră șlefuită și fină pentru-a grava un cântecÎși despletește … Citește mai mult
Pe drumul de la vii de unde mareaSe vede ca un lan de stânjenei,Purtând lumina serii peste ei,Răsare sarcofagul sur ca zarea.Doar greierii vrăjesc tăcerea vie –Păgâne mâni cu trudă l-au purces,Cu vremea ei ce-n pulbere s-a șters,O barcă grea de veșnicii să-nvie.Dar un măceș în piatră despicatăCu rădăcina-n moarte a-nfloritȘi crește floarea primăverii, toatăÎmpărăția … Citește mai mult
În grădina-n care scriu,Cerne aur argintiu.O tipsie ca de jar,Spânzurată-ntr-un arțar.Florile trezite mi-s.Aripile și-au deschis,Și desprinse din răzoare,Stoluri lungi încep să zboare.
Iar cât despre tine, Moarte, și tu, amară îmbrățișarea nimicirii, zadarnic încercați a măpune pe gânduri.Mamoșul își face meseria fără să clipească,Îi văd dreapta cum apasă, primește și ajută,Mă aplec către pragul acelei minunate și flexibileporți,Și înregistrez ieșirea la lumină, notez ușurareași eliberarea.Iar cât despre tine, Cadavrule, mă gândesc că eștiun bun îngrășământ, dar asta … Citește mai mult