Îmi cad literele din cuvinte
cum mi-ar cădea dinții din gură.
Bâlbâială? Sâsâială?
Sau e muțenia de pe urmă?
Îndură-te, Doamne,
de cerul gurii mele,
de omușorul meu,
acest c******s din gâtlejul meu,
vibratil, sensibil, pulsatoriu,
explodând
în orgasmul limbii române.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema pierderii, atât fizice cât și a capacității de exprimare. Metaforele puternice sugerează un declin inevitabil și o agonie a limbajului.