Îndură-te de mine,
iubita mea visată,
cum timpul se îndură
de ore altădată.
Înțepenește-mi ochiul
și neclipește-mi-l,
învârte-n juru-ți focul
cu para de copil.
Și lasă-mă-n căldură
ca pe un animal,
si lasă-mă-ntorsură
ca valul mării, val.
Și încrețește-mi pielea
și părul tău sălbatic,
și lasă-mi în picioare
un fel de mers apatic,
lunatic,
sub raza
fără îngenunchere
de argint pieritor,
de orbul dracului ce sunt,
de scumpa vieții mele,
ce ești.
Octombrie 1980
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dorință profundă de apropiere și abandonare în brațele iubitei, folosind imagini puternice din natură. Tonul este melancolic, evocând o stare de visare și contemplare asupra trecerii timpului și a intensității sentimentelor.