Versuri corectate și adnotate
Trezirea cu greu pe la 2,Ridicate, strălucește și speri să nu plouă,Și încearcă să uiți măcar pentru puținTot ce nu ești sau ce nu ai vrea să fii.Ieși afară în stradă, în lumina de-afarăȘi mergi la câțiva prieteni,Îi saluți, stai și asculțiAceeași poveste pentru a mia oară.Și stai pe un scaun, parcă te plângiÎn fața … Citește mai mult
Aurul paiului de ovăz, aurul lunii din sud-vest.Albastrul scaietelui canadian şi albastrulfragilului picior al privighetorii.Tomate luminând în soarele de octombrie cu inima lorroşie,Luminând aşezate câte cinci, şase pe o stinghie de lemn.De ce dorinţele îţi luminează faţa, toată ziua,Dorinţi ca ale femeilor cu iubiţi aproape uitaţi, pornitespre oraşe noi?Îţi spun ceva acele păsări, păsări,păsări, ţipând … Citește mai mult
Octombrie-a venit c-un cântec nouÎn simfonia stropilor de ploaieCe strălucesc pe ale toamnei straieSurprinse în al anului tablou.Se-aude slab demersul său timid,Căci stă în umbra vechilor cântăriCe, încă, lasă urme pe cărăriŞi-n ziduri groase, inima-şi închid.Am să mi-l iau în suflet, să-i arătUn drum nestrăbătut, de-un alb frumos,Ca o lumină-n braţe de omăt.Cu noul cânt, … Citește mai mult
A fost un octombrie-odatăŞi-o noapte cu şoapte din cer:„Sunt steaua de tine-aşteptată!”Treceai, murmurând, prin eter. A fost un octombrie-n care,Din vis îndelung plăsmuit,Mi-ai fost, pe Pământ, întrupare,Şi vers, şi motiv de iubit. Dar, vezi, şi octombrie trece,Cu zile mai calde, mai reci,Iar toamna.. şi ea o să plece,Ca tine, ca stelele-n veci. Şi, iarăşi, o … Citește mai mult
Întinde pasul, toamna. Septembrie s-a dusȘi norii ne-mpresoară. Pe frunze s-au depusMici pete de rugină ce cresc din zi în ziȘi le anunță somnul din timpul ce va fi.E ceață dimineața și plouă spre chindieUmplând o seară-ntreagă cu grea melancolie.Doar visul mai aduce lumină și culoare,Și zâmbete, și larmă, și plaja de la mare.Apare și … Citește mai mult
Într-o amiază a unui octombrieDe pe armonioasele dealuriÎn mijlocul norilor denși coborândCaii Dioscurilor,La copitele lor în extazSe oprise-un copil,Peste valuri săltau.(Printr-un amar acord al amintirilorCătre umbre de bananieriȘi de uriașe rătăcitoareBroaște-țestoase între blocuriPe ape imense și indiferenteSub altă orânduire de aștriPrintre pescăruși singulari.).Zbor până la câmpia unde copilulScormonea în nisip,De lumina fulgerelor arsăTransparența dragelor degeteScăldate … Citește mai mult
Octombrie, şi para din urmă, ca de miere,E gata să-şi dea drumul, grea de must;Ţânţaru-n ultimele-i zile de plăcereBea cea din urmă rază, ca sângele la gust,Ce suge-ncet verdeaţa de-arţar de pe poteci,Încât copacul pare că de păienjeni moare,Cu frunzele-i dinţate ca nişte lilieci,Blând ameţite-n vânt de soare.De aer, orice moarte e dulce peste fire,De … Citește mai mult
În primele zile din octombriepe vârful Mescoajungeau sfârșiți de lunga călătorieporumbeii sălbatici; și nemișcați la pândăcu vechi puști încărcate pe țeavăpline cu aliceoamenii de la mine și pescariiporneau măcelul înaripatelor.Mureau aproape toate dar în ziua pe care mi-o amintescunul s-a salvat și rănita fost dus apoi în grădina noastră.Putea poate să moară la frigarecum li … Citește mai mult
Dimineață de octombrie, spre sfârșit.Se smulge târziu o nouă zi din noapte.Pe străzi, aceleași căruțe cu roți de lemn se audȘi se leagănă vârfuri de plopi cu ciori aruncate.Au plecat păsările călătoare, și frunzele, și tinerii,Goale sunt prispele.În sătucul nostru mic, dintre nuci,Apa din Prut nu spală doar malul lui drept, ci și visele.Octombrie desfrunzit … Citește mai mult
Își rupe vântul verzile broboade,se zdrențuie și ceru-n porumbiști.Troițele, cu goi și vineți Criștispălați de ploi, cerșesc în drum, schiloade.Îngerul serii geme a restriști.Pe crengi fără culesuri ceața cadeși, putrede, cad ultimele roadecu țipăt lung în ochii mari și triști.Și eu, asemeni roadelor sub brumă,pe creangă mă cutremur tot mai des,când bruma mea și ceața … Citește mai mult