Nichita Stănescu – Privind și Meditând

Unde se termină țărmul nu începe marea
dincolo de țărm nu e nimic
corăbiile plutesc prin arbori
delfinii amestecându-se cu dulăii

ne latră și ne înoată prin iarbă.
Unde se sfârșește țărmul nu este absolut nimic
Ce ferice de acolo!
Unde este nimic
orice, când este,
naște infinituri

Egal inegale.

Sensul versurilor

Piesa explorează granița dintre realitate și imaginație, sugerând că dincolo de limitele percepției noastre se află un univers infinit de posibilități. Versurile invită la contemplare și la depășirea barierelor impuse de logică.

Lasă un comentariu