S-a risipit din viață-o bună parte.
I se tot luară dulcii departe.
Cu ochii mici ca două lipitori
văzum zâmbind coralii călători.
Limane de demult sub seri pieriră.
Visată-n răstignirile-mi pe liră,
imagine din noaptea mea de zgură,
ai mai răspuns doar tu, ceilalți tăcură.
Peste-un tărâm de-atoli ori promoroacă,
eternitatea oasele-și dezbracă.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de pierdere și singurătate în fața trecerii timpului și a eternității. Vorbitorul se simte izolat, căutând răspunsuri într-o lume dezolantă.