Vegheată de faguri și struguri
Îmi vei pune în mână o viperă
Soarele va scutura păsări vechi
În ornicul florilor
Menirea ta e ca ei să te ucidă
Pasărea o să intre în mort
Eu am să spun tuturora altceva
O să amânăm crearea lumii
Ca să privim lumea
Și nu va mai răsări grâul
Soarele va rătăci înaintea morții
Ca un peisaj de război, implorându-ne:
Stați aici și faceți întâmplarea
Cu putință oricând!
Dar tu îmi vei pune în mână o viperă.
Și-am să rămân mai departe plângând
lângă târfa aceasta…
Sensul versurilor
Piesa explorează teme întunecate precum moartea, sacrificiul și deznădejdea. Vorbitorul pare să anticipeze un destin tragic, fiind conștient de rolul său într-un eveniment inevitabil, plângând în fața acestuia.