XXIII Cad umbrele serii, dese, adânci, și întunericul
iubirii învăluie trupul și mintea.
Deschide fereastra spre apus și pierde-te în
cerul iubirii;
Bea mierea ce-mbibă petalele de lotus ale inimii.
Primește undele în trup: ce splendoare e în
regiunea mării!
Auzi! Sunetele cornurilor și clopotelor se ridică.
Kabir zice: ”O, frate, privește! Domnul e în vasul
acesta al trupului meu! ”
(Din vol.”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Sensul versurilor
Piesa explorează tema iubirii divine și a prezenței lui Dumnezeu în interiorul ființei umane. Versurile invită la contemplare și la o conexiune profundă cu spiritualitatea, folosind imagini poetice ale naturii și ale corpului.