Federico Garcia Lorca – Venus

(Așa te-am zărit).
Tânără moartă
în scoica patului,
goală de floare și adiere
se ivește-n lumina perenă.
Lumea rămânea
crin de bumbac și umbră
apărut la ferestre
trecerea infinită văzând.
Tânăra moartă
iubirea lăuntric brăzda.
În spuma cearșafurilor
părul ei se pierdea.

Sensul versurilor

Piesa descrie o tânără moartă, surprinsă într-un moment de frumusețe statică. Imaginea ei evocă un sentiment de melancolie și contemplare asupra efemerității vieții și a trecerii timpului.

Lasă un comentariu