Azi mă retrag tăcut în mine
Mai am nevoie de tăceri,
Să pot trăi cum se cuvine
Plăcerea clipelor de ieri.
Să fiu un pelerin prin gânduri
Și pașii-n taină să mă poarte,
Acolo unde-n dese rânduri
De noapte, ziua se desparte.
Să bat la porți zidite-n stele
Ducând pe buze-al tău sărut,
Ce leagă șoaptele-ntre ele
Când glasul inimii-a tăcut..!
Sensul versurilor
Piesa exprimă nevoia de liniște și introspecție pentru a retrăi amintiri plăcute și a se reconecta cu sinele interior. Este o călătorie melancolică în trecut, căutând refugiu în tăcere.