Anne Sexton – Să-ți Câștigi Existența

Iona și-a dat viața
înăuntrul burții.
A mea vine din exact din același loc.
Iona a deschis ușa cabinei lui
și-a zis „Iată-mă! ”, iar balenei i-a plăcut asta
și s-a gândit să-l primească.
În gură Iona a strigat.
În stomac era umil.
N-a bătut cu pumnii-n pereți.
Nu și-a supt degetul.
Și-a ridicat atent capul
ca un inculpat la propriul proces.
Iona a scos portofelul tatălui său
și a încercat să numere banii,
dar i-a luat apa pe toți.
Iona a scos poza mamei lui
și a încercat să-i sărute ochii,
dar a luat-o apa cu totul.
Iona și-a scos haina și pantalonii,
cravata, ceasul de buzunar, butonii
și le-a dat deoparte.
Stătea ca un înotător de modă veche
în maioul și izmenele lui.
Asta e moartea mea,
Iona a zis cu voce tare,
și mi-ar prinde bine s-o înțeleg.
Îmi voi nota în minte fiecare detaliu.
Pești mici îi înotau pe la nas
și el i-a observat și le-a atins mâzga.
Planctonul a venit și l-a ținut în palmă
ca pe cele mai mici becuri ale Domnului.
Tot trecutul lui era acolo cu el
și el l-a mâncat.
În punctul acesta balena
l-a vomitat înapoi în mare.
Terifiantul cer albastru.
Terifiantele bărci albe.
Soarele ca un ochi nebun.
Apoi a povestit presei
detaliile ciudate ale morții lui,
iar ei l-au băgat pe piață
și l-au vândut și l-au vândut și l-au vândut.
Și moartea mea la fel.