Octombrie cu încă-o bucurie
prin neguri să mă-ntâmpine ar vrea,
să mai aud odată pe cale ghindă
pocnind din când în când sub talpa ta.
Vine Octombrie, peceți să pună
pe miezul vieții, și pe fructe smalț.
Și să reteze cu un sfert de zare
meridianul zilei ce-l înalț.
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera melancolică a lunii octombrie, cu referire la schimbările din natură și la trecerea timpului. Este o contemplare asupra frumuseții și efemerității vieții.