…în fine
va veni, inevitabil, și ordinul acela
formulat nici tu milităros
nici tu milos; ordinul fără:
– „Alinierea! Drepți!
Cu pas de defilare înainte spre…”.
În fine
ca un Finita la comedia (alții
mai orgolioși
vor zice ca: finis coronat opus. Treaba lor…)
etc.
În fine
ordinul va fi unul nemilităros
nemilos
unul pur și simplu șoptit ca lângă un
mai general (se poate spune: colectiv) pat de moarte:
– „Generație, spre ieșire…”
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre inevitabilitatea morții și a sfârșitului unei generații. Ordinul de a "ieși" este o metaforă pentru trecerea în neființă, un final inevitabil.