Pădure fără cântec!
Îți mângâie vântul
Tăcerea de-afară
În freamătul ivit
Spre o rază
Întinzi goale brațe
Pe trunchiuri cenușii
Urechea
Lipită de dure scoarțe
Ascultă
Un puls milenar
Retrezirea-n adânc de altar.
Sensul versurilor
Piesa descrie o pădure tăcută care așteaptă să se trezească la viață. Este un imn al renașterii naturii, surprins în imagini poetice și melancolice.