Zmeu Ninja – 15 Bari

Tarfe din Bucale au început să-mi dea târcoale,
Au început să mă compare, să mă bage prin tipare,
Dar n-am graniță, nici reguli, le rezolv ca pe treburi,
O fac din 2000, eu sunt apă, ei sunt fierturi.
Nu vreau s-ajung pe sticlă, cu artiști cu p***a mică,
Vreau să m-asculți noaptea în căști, să tremuri de frică,
Ce scriu e pentru p***e răsfățate, regulate,
Sau pentru l***i ce știu să critice din spate.
Mă f*t pe ce spui tu, Cristina sau ”Bubu”,
Eu știu c-o iei la ”mumu” și că îți place ”cucu”,
Dar nu găsești aici, nici laude, nici boxe,
M-am născut în ’80 cu un scop, să tremur boxe.
Artist provincial, cu spiritul de lăutar,
Cu caracter de Murfatlar și cu un flow murdar,
Scopul meu e unu’, și anume să țin pumnu’,
În falca ta și a ma-tii, când tu faci pe nebunu’.
Lasă tehnica la mine, că tu nu prea faci rime,
Te storci de flow și vlagă, ca niște mandarine,
Ce scuipi tu nu-i real, e mai mult occidental,
Te crezi vreun rappa man dar trăiești în Ferentari.
Sigur ești cam palid și pe lângă ești și falid,
Nu-s genul de golan, dar acum încep să m-agit,
Ce curge din penița, nu-i Lambru Faramita,
E Zmeu Ninja’ fiul, te-ntind ca pe șuviță.
Munca mea e moca, dar tu închide gura,
N-ai dreptul să mă critici, cât timp nu plătești factura,
Sunt simplu, și se simte, grijuliu ca un părinte,
Iau cureaua și te bat până încep vecinii să țipe.
Sucares, cu gluga peste fes,
Și dacă te-nduiești, mă cunoști după mers,
Umbra mea e albă, ca fulgu’ de zăpadă,
Pe când t***a ta e t***a și tu satul de l***a.
Mi-ai spus să fac bagaju’, și să plec cu nasu’,
C-aici nu e de mine, dacă nu produc cashu’,
C’est la vie, mon ami, dar tu miroși a pipi,
Și frații tăi de breazlă, sunt Chichi-Richi-Michi.
Am zis lasă pianul, să-ți f*tă cerebralul,
Să-ți curețe timpanul, să te bâlbâi ca bulgarul,
Stau chill cu fata mea, pe canapea de catifea,
Am nevoie de iubire, asta nu înțelege lumea.
Mulți se agită și se varsă, atitudine de varză,
Lasă muzica să-ți intre, în suflet și în casă,
Nu trebuie să mă placi, sentimentu-i reciproc,
Dar după ce m-asculți, știu că te lingi pe bot.
Am venit să curăț tot, vreau să plângeți în hohot,
Am fiert vreo 10 ani, și acu’ o dau în clocot,
Nu umblu cu șmenari, cu tarfe sau brigada,
Îmi place să m-ascund de lume, ca Noe pe arca.
Hai strânge-mă la piept, ca pe o pernă moale,
Ce cânt eu nu e rap, și nici nu ține de foame,
O fac pentru Alexandra, că mă iubește și-nghite,
Și deseori când mi-a fost greu, s-a purtat ca un părinte.
Servește cu respect tu, că scriu ca dementu’,
Și tot ce public seara, luminează ca pe becu’,
Nu vreau bani din rap, tu n-ai înțeles ideea,
Ca să faci bine ce faci, fericirea este cheia.
Pune mâna și cultivă-te, silește-te,
Că tot ce-i bun în jurul tău, zboară, privește-ne,
Ani de zile de muncă, de-njurături și trudă,
Acum lumea halește Zmeu’ Ninja’, ca pe șuncă.
Rigamortis, ești ca o t***ă-n showbizz,
Ești ca o carte seacă, fără intro și cuprins,
Mă faci să râd, ești melancolic ca un popă,
Tu nu te-ai maturizat, că încă puți a vodcă

Sensul versurilor

Piesa este o declarație de autenticitate și o critică a scenei muzicale actuale. Artistul își afirmă individualitatea și refuzul de a se conforma standardelor, subliniind evoluția sa și dedicarea pentru arta sa.

Lasă un comentariu