Yawn Si Spooke – Aproape Să Cad

De știi cum mă blestemam
În vreme ce cântai
Nu te mint
Priveam jos peste grilaj
Și s-a prăbușit totul cu mine
Era aproape să cad

Ref: Am fost forțați să ne-mpăcăm cu o lume
Ce de pe umeri ne scutură
Cu ce palme vă târâți?
Ce doare inima
Să ți-o întorci acum măcar
Și-acum indiferența ne învelește ca o pătură
M-ai pătat cu-n sărut amar.

Puțini ziceau că sunt dement
să cred că poezia stă ascunsă sub ciment
sub pașii unui pusti cu căști privind absent
mai mult visând trăgând cu poftă dintr-un kent
văzând prin ochii altora
ce noi numa’ în prezent am înțeles
că-n fața lor eram un veșnic repetent
ce știe doar să macine chipuri și locuri,
deși noi i-am întins ambele mâini
nu vom fi altceva decât copii ciudați în alte jocuri
suflăm din palmă vorbele
privind cum praful se împrăștie
în ochi pierduți și-acum țipăm
pentru că altă dată am stat prea muți
ca niște poze din album nerisipind
dar dispăruți nu ne întoarcem niciodată
vă spun că m-am decis să vă stric somnul
să schimb totul toate astea cu un amărât de pix
născând cu el un paradis cât cerul nopții întins
și degete s-au îndoit scriind despre lucruri
ce ard un pic și-apoi se sting
căci din păcate totul trece
nu-i un gând tâmpit să cred
că mâna ce-o strâng azi mâine e rece
închid ochii strâng din dinți și rog spre sfinți
ca orice ar fi o să m-aștepte aici
păcatele pe care mi-am tocit ghetele
mi-a mai rămas o inimă de-arici
în care mi-am ascuns regretele.

Ref: Am fost forțați să ne-mpăcăm cu o lume
Ce de pe umeri ne scutură
Cu ce palme vă târâți?
Ce doare inima
Să ți-o întorci acum măcar
Și-acum indiferența ne învelește ca o pătură
M-ai pătat cu-n sărut amar.

Sincer m-am cam săturat să-mi țin atenția pe-un vizor mizer
cu spatele atins de zid
am amorțit încovoiat într-un plic lipit
cu saliva ce s-a scurs ascultând uimit
portative ce se ridicau în palma mea formau un bit
încruntat un băiat ce resimțea un ritm un vals
ce dansa precum un prunc ce-și aruncă
pe nisip primul pas și-l face zâmbind
trepidații ce s-au imprimat pe tălpi[..]
Și-am cântat un minut ce se repetă ne-ncetat
Și-l simt și cânt cu glasul acelui prunc
Legănat în somn adânc
Și voi cânta țesând în piept un fulg
Din iarna ce purta pe drum dimineți de doliu
Cum poate ceas și-un pic târziu???
Ce l-am plătit prea scump cu speranța
Deformat de strung o inimă de tablă
La care printre fiare reușesc să ajung
Ruginita prinsă-n colți de soare
Adun cuvinte printre găuri mici de sită
Le hrănesc cu emoții ce pornesc
Lame de sudoare le-nvelesc în pături ce-mi vorbesc
Ascult. le traduc. respir. respir.. le trăiesc.. și mă opresc..

Ref: Am fost forțați să ne-mpăcăm cu o lume
Ce de pe umeri ne scutură
Cu ce palme vă târâți?
Ce doare inima
Să ți-o întorci acum măcar
Și-acum indiferența ne învelește ca o pătură
M-ai pătat cu-n sărut amar.

[Priveam jos peste grilaj
Și s-a-nvârtit totul cu mine
Era aproape să cad]