De ce să-mi fie versul demodat
Și-atât de monoton, plictisitor?
De ce să nu privesc interesat
Spre stilul fandosit și novator?
De ce să scriu același lucru iar
Și tema s-o păstrez în vechi veșmânt,
Din orice slovă să rezulte clar
Cine-a născut-o pe acest pământ?
Eu numai pentru tine versuri fac
Tu și iubirea, teme ce-am slujit;
Cuvinte vechi în straie noi îmbrac
Și cheltui azi ce am mai cheltuit.
Cum soarele-i și vechi și nou pe sus
Și-a mea iubire spune ce-a mai spus.
Sensul versurilor
Sonetul explorează tema iubirii eterne și a exprimării ei prin poezie. Vorbitorul se întreabă de ce versurile sale rămân fidele temelor consacrate, iubirea fiind subiectul central și etern.