Watashi:
Am așteptat să vii, 17 ani, dar n-am știut c-o să pleci după un an.
Mă uit pe geam, reflexia îmi plânge.
Curg lacrimi de smoală, căci nu mai am sânge.
Atât de mult cer? Când mă uit la cer?
Și-mi doresc pe cineva, să mă iubească sincer.
Ghici ce? Am iubit, da’ n-a fost bine.
Văd că toți după un timp, pleacă departe de mine.
Nu învinuiesc pe nimeni, că-s obișnuit
Ca cine intră-n viața mea, să plece cu-o parte din mine.
N-am vrut să rănesc, dar s-a întâmplat.
Exact ca atunci când au vrut să devin uitat
Am așteptat, mi-am zis că nu e timpu’.
Dar timpul meu trecuse, de-asta rămăsesem singur
Atât de trist sunt, în acest moment.
De-asta de ceva timp, scriu acest testament.
N-am nimic de preț, nu mi-a rămas nimic
Am avut o inimă dar asta s-a vestejit
În timp, un corb a venit și mi-a șoptit: „Mulți mor la 18, da-s îngropați la 75.”.
Wolfie:
Umbra Corbului încă se vede..
Lumina ochilor încet-încet se pierde
Umbra lui.. a dispărut nu se mai vede.
Sufletul este pierdut de mult și în nimeni nu mai crede.
Mi-ai spus că-s rece, te-am înțeles..
Și am plecat din jurul tău pentru că-ngheț persoane des
Să te-ntreb „De ce?” Nu are sens.
C-am ars pentru o persoană și a rămas numai ce astăzi vezi.
Sunt doar o umbră.. sunt plin de teamă
Mai am puțin să-ți vorbesc pentru că moartea mă cheamă.
Ea se rezeamă pe mii de capete de morți
Da’ ea nu a ucis pe nimeni, ea doar i-a salvat pe toți.
Salvarea mea.. cred că se află în altă viață.
Da’ nu o s-o las să mă salveze, sunt blocat în gheață.
Nu am speranță.. Și știu că moare ultima..
Dar dacă dăm totul pe față oricum va muri și ea..
Nu-i altceva.. decât distrugere în masă..
Ai distrus un suflet de om și te-ai purtat de parcă-ți pasă..
Haide lasă.. O să mă-ntorc în lumea mea..
E plin de suflete pierdute, ce au fost oameni cândva.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente profunde de pierdere, suferință și singurătate. Vorbitorii se simt abandonați și trădați, incapabili să găsească speranță sau salvare în lumea din jur.
